Adresa: Soseaua Constantei nr. 80A, comuna Tuzla, judetul Constanta, telefon/fax 0241-747178, email: primariatuzla2007@yahoo.com , website: www.primaria-tuzla.ro
Descriere Partener: Comuna Tuzla este situată la o distanţă de 20 km sud de municipiul Constanţa şi are o populaţie de 6228 persoane, majoritatea de naţionalitate română, alături de care întâlnim şi etniile tătară, turcă şi rromă.
Comuna are o economie echilibrată bazată pe agricultură, industrie, construcţii, pescuit, piscicultură, comerţ, etc.
flată pe litoralul Marii Negre, Tuzla beneficiază de o plajă îngustă, sălbatică şi pitorească, foarte căutată de cei care apreciază liniştea.
Tuzla a devenit un punct de atracţie major pentru amatorii de senzaţii tari deoarece pe Aerodromul Tuzla se efectuează salturi cu paraşuta şi zboruri de agrement. De asemenea, Aerodromul Tuzla este gazda Aero G.P-ului “Tuzla Fly In”, eveniment aviatic (echivalent al Formulei 1) care concentrează cei mai buni piloţi militari şi civili din ţară şi din străinătate într-un remarcabil spectacol de acrobaţie.
Comuna Tuzla era formata, pana la intrarea in vigoare a Legii 72 / 1999 privind reinfiintarea comunelor Costinesti si Horia din judetul Constanta, din localitatile: Tuzla, Costinesti si Schitu.In urma aplicarii legii mai sus amintite, comuna Tuzla are in componenta numai localitatea Tuzla.Comuna Tuzla detine o suprafata de 735,80 ha teren intravilan si peste 5800 ha. in extravilan.
Comuna Tuzla este situata in extremitatea central estica a judetului, pe litoralul Marii Negre, la o distantă de 25 km de municipiul Constanta.Pana la aplicarea Legii nr. 72/1999, comuna Tuzla era formata din localitatile:Tuzla,Costinesti si Schitu. In urma aplicarii Legii nr. 72/1999 comuna Tuzla are in componenta 1 sat – satul Tuzla avand intravilanul adiacent cu cel al statiunii Eforie Sud.Comuna are urmatoarele delimitari teritoriale:La nord – Orasele Techirghiol si Eforie Sud -La vest – comuna Topraisar – La sud-vest – comuna 23 August – La sud-est – comuna Costinesti -La est – Marea Neagra. La elaborarea potentialului natural al unei regiuni si a posibilitatilor de utilizare a acestora, o veriga esentiala este cunoasterea conditiilor geologice si hidrografice a zonei respective.
Teritoriul comunei este situat în partea de nord – est a Podişului Cobadin – Negru – Vodă. Ca urmare, întreaga evoluţie a teritoriului comunei este strâns legată de evoluţia podişului cu care se invecineaza.
Evoluţia reliefului este determinată de substratul geologic, acţiunea modelatoare a agenţilor externi la care s-a adăugat, în ultimele decenii, acţiunea omului care a introdus elemente noi în procesul modelării actuale a reliefului prin realizarea de sisteme de irigaţii şi canale.Relieful comunei Tuzla este in general plat cu pante spre mare (est) si spre nord (spre lacul Techirghiol) avand cota maxima la 60,00 m (dealul Baldaran). In partea de est, limita o constituie faleza care are inaltimea maxima in zona capului Tuzla si coboara spre nord (Eforie) si spre sud (Costinești) unde se termina cu plaja.Localitatea Tuzla se afla pe un teren care constituie o vale spre lacul Tuzla, avand cota maxima de 40,00 m la 300 m sud de sat si la 300 m est cu pante dinspre sud – 2,5 %, est – 3,8 % si vest – 3 % avand traseul vaii prin centrul satului.Aceasta vale este orientata spre nord, spre balta Tuzla care constituie un golf al lacului Techirghiol separat de acesta prin dig.
Reteaua hidrografica a comunei Tuzla este reprezentata de :Marea Neagra,Canalele de irigatie situate la cota + 60,00 m pe dealul Baldaran – Lacul Tuzla.
Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa litosferei, reprezentată printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea unor roci si materiale organice sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultând din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formează şi evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea organismelor (vegetale şi animale), în diferite condiţii de climă, relief. Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana ocupand cea mai mare parte din suprafata judetului.
În comuna Tuzla predomină solurile tipice de climat arid, cel mai întâlnit fiind cernoziomul, cu o fertilitate naturală, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc.
Teritoriul administrativ al comunei Tuzla fiind situat în judeţul Constanţa – „zona litoralului marin”, zonă paralelă cu ţărmul mării, este caracterizată prin calcare sarmatice în sud, întrerupte de salba de lacuri litorale. Depozitele întâlnite sunt constituite din calcare, argile şi marne sarmatice, slab înclinate, acoperite de o cuvertură de loess cu o grosime variabilă.
Regim de temperatura. Regimul climatic in zona comunei Tuzla este de tip temperat continentala, de stepa, datorat circulatiei vestice, influentata de factorii locali (vecinatatea Marii Negre, morfologia reliefului).Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara, respectiv 11,3° C
Comuna Tuzla are reale posibilitati de dezvoltare pentru a deveni o localitate turistica sau agro-turistica.
Adresa: Strada Bijorului nr. 11, comuna Agigea, judetul Constanta, telefon/fax 0241-738178, email: secretariat@primaria-agigea.ro , website: http://www.primaria-agigea.ro/
Descriere Partener: Situată la numai 8 km Sud de municipiul Constanţa, comuna Agigea se întinde pe 4528 ha şi este alcătuită din două localităţi rurale, Lazu şi Agigea. Cele două localităţi sunt despărţite de Canalul Dunăre – Marea Neagră
Întinsele suprafeţe agricole aflate pe teritoriul administrativ al comunei au influenţat orientarea economică a localităţii, majoritatea societăţilor comerciale desfăşurând activităţi de comerţ cu produse agricole. Condiţiile de trafic diversificat şi de mare capacitate, Canalul Dunăre – Marea Neagră, linia ferată dublă şi electrificată cu ramificaţii pentru Portul Constanta Sud Agigea şi şoselele naţionale constituie factorii care participă la facilitarea şi deservirea acestor activităţi de comerţ intern şi internaţional astfel încât Agigea poate deveni în viitor un centru comercial de importanţă vitală.
Localitatea Lazu, subordonată comunei Agigea s-a dezvoltat ca centru rezidenţial. Complexul de case alcătuieşte un cartier modern, dotat cu toate utilităţile, accesibil şi liniştit.
În Agigea există în prezent două sanatorii balneare. Sanatoriul T.B.C. este unicul de acest tip din ţară specializat în tratarea tuberculozei osteo-articulare.
Dunele litorale de la Agigea reprezintă o rezervaţie floristică, situată lângă staţiunea zoologică marină «Prof.I.Borcea», la 50 m de Marea Neagră, în judeţul Constanţa, având o suprafaţă de 25 ha. Rezervaţia naturală de la Agigea, declarată ca atare din 1939, este unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Rezervaţia este reprezentată de un platou de 8-10 m, format prin depunerea nisipului din partea de nord, dinspre un vechi golf marin ocupat în prezent de lacul Agigea. Există peste 120 de specii vegetale specifice, cum ar fi: ridichea de nisip (Cakile maritima), pelinul de nisip (Sachys maritime), rogozul de nisip (Carex arenania) etc. În cadrul rezervaţiei există şi o faună interesantă reprezentată de broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), raritate în fauna României, dar şi Mantis religiosa, Ameles, Saga etc.
Sub aspectul agroclimatic comuna Agigea se încadrează în zona I, cu climă „caldă-secetoasă”. Valoarea ridicată a resurselor termice favorizează cultivarea, în principal, a cerealelor, plantelor tehnice şi industriale dar şi a culturilor de viţăde vie sau culturilor fructifere.
Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie depanificaţie, comerţ, servicii turistice etc.
O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.
Prin Înaltul Decret Regal nr. 810 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii.
Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre.
Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf, ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică.
mprejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început.
Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus.
În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica Rezervaţie de Dune Nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific.
Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.
După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936).
Pe teritoriul comunei Agigea se află două obiective de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea şi Administraţia Canalelor Navigabile – Agigea.
Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă.
În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie;
incinta 3, Terminalul de Containere.
Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).
Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.
Adresa: Strada Constantei nr. 132, comuna Cumpana, judetul Constanta, telefon – 0241-730788, fax – 0241- 739003, email: primaria_cumpana@yahoo.com , website: www.primaria-cumpana.ro
Descriere Partener: Comuna Cumpăna este situată la Sud-Vest de oraşul Constanţa, la o distantă de 5 km şi are o populaţie de circa 14.000 de locuitori. Comuna este compusă din satele Cumpana şi Straja.
Suprafaţa administrativă a localităţii este de 496 ha.
Profilul comunei Cumpăna este preponderent agrar, determinat de condiţiile climatice şi de sol favorabile anumitor culturi şi în acelaşi timp de proximitatea faţă de municipiul Constanţa care reprezintă o importanta piaţă de desfacere. În consecinţă, aceşti factori au impus dezvoltarea acestor ramuri de producţie care au atras venituri importante pentru comună.
În ultimii ani, Cumpăna s-a dezvoltat şi ca zonă rezidenţială. Extinderea infrastructurii de canalizare şi alimentare cu gaze şi construcţia unor mari supermarket-uri în apropiere au accelerat acest proces.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru Centrul Comunitar Sfânta Maria: grădiniţa cu program normal şi prelungit, Şcoala de Balet, Muzeul Satului, Telecentru şi un Centru de Formare şi Perfecţionare Profesională.
Comuna Cumpana este asezata intr-una din cele mai framantate provincii romanesti (in trecutul ei istoric) ”Dobrogea” – pamant cuprins intre Dunare si Mare , ca un urias debarcader batut de vanturile si valurile Marii Negre.
Descoperirea “ cadranului solar”, in anul 1960 atesta existenta localitatii din secolul III era noastra.
Teritoriul comunei Cumpana face parte din subunitatea tectonica Dobrogea de Sud,si a fost recunoscuta oficial in anul 1870 sub numele de Hasi-dülüc,iar in anul 1929 va capata numele de Cumpana.
Localitatea Cumpana, asezare rurala situata in zona de centru-sud a judetului Constanta la circa 5,00 km fata de Municipiul Constanta, se invecineaza pe latura de sud-est cu localitatea Agigea ,pe latura de nord est cu Municipiul Constanta,pe latura de nord vest cu localitatea Valu lui Traian si pe latura de sud are Canalul Dunare-Marea-Neagra.
Pana in anul 1979 comuna Cumpăna era formata din doua sate, respectiv Straja si Cumpăna. Prin construirea Canalului Dunăre Marea Neagra, satul Straja, din vestul comunei a fost dezafectat iar populaţia strămutata in satul Cumpăna, in blocuri construite in acest scop.
Vegetatia specifica este o vegetatie de stepa ce apartine floristic provinciei Est – Europene, subprovincia Pontica. Speciile predominante sunt: păiuşurile stepice, arbuştii, arborii şi flora ruderală (troscot, nalbă, urda vacii, scaieţi, etc.).Vegetaţia naturală de pe teritoriul comunei a fost modificată antropic şi s-au format pajişti secundare. Fauna specifică este formată din rozătoare, reptile, insecte şi păsări.
Datorita depozitarii pamantului excavat pe suprafata comunei, acum exista un deal artificial, care ocupa mai multe ha si pe care vegetatia creste foarte greu.
Teritoriul comunei Cumpana se situează in sectorul climei de litoral maritim. Influenta Marii Negre se resimte pe o zona lata de 15 – 20 km., deci cuprinde si aceasta
In evolutia anuala a temperaturii aerului, se produce o decalare a fazelor de incalzire si racire a aerului fata de campie. Toamna e mai calda, iernile mai blande, dar viscolita de vanturi puternice si posibilitati de scadere a temperaturii de –10, – 15 grade, datorita Crivatului. Primaverile sunt scurte si reci, iar verile calde sau foarte calde. Media precipitatiilor pe an este de 400 mm. neuniform. Indice de ariditate de 18,7 . Cad ploi vara, dar averse scurte si putin abundente care au slaba eficacitate asupra culturilor.
Pe masura ce se incalzeste clima globului, este posibil ca si clima zonei sa aiba de suferit in sensul scaderii nivelului de precipitatii naturale si a cresterii temperaturilor maxime la peste 35-400 C.
Adancimea apei freatice era de 10 – 12 m. in campia ondulata chiar mai mult. Odata cu construirea canalulul Dunare Marea Neagra, adancimea s-a modificat, in unele zone apa s-a ridicat la 5 – 6 m. si in altele a coborat la 15 – 16 m.
Pentru a deveni potabila apa trebuie tratata, dar nu contine substante ce nu pot fi indepartate si nici nivelul de chimicale nu este cu mult peste limite.
Asezat pe vechi formatiuni sarmatiene si cuaternare, peste care s-a format relieful actual, constituit din straturi de loes consolidat de ape, au luat nastere soluri cernozomice, carbonatice care in anii mai ploiosi sunt foarte roditori, fiind indicate pentru cultura cerealelor si legumelor.
Pe viitor solul, acolo unde se va face agricultura, va necesita obligatoriu irigatii din puturi sau Dunare.
Educatia este un obiectiv primordial pentru comunitate in orice societate.
Misiunea scolii cu clasele I-VIII Cumpana este de a satisface nevoia de informare si educatie a tuturor membrilor comunitatii care sa le deschida drumul spre o viata civica,spre o profesie si spre exercitarea altor drepturi.
Sectorul invatamant datorita cresterii populatiei scolare a reprezentat un domeniu prioritar .In localitate s-a construit o scoala noua cu zece sali de clasa , prin Programul de Reabilitare a Scolilor din mediul Rural. Odata cu dezvoltarea urbanistica se vor construi noi spatii de invatamant inclusiv internat pentru elevii din Constanta.
Adresa: Piata 21 Septembrie no.6, oras Balchik, district Dobrich, email: mayor@balchik.bg ; telefon: +359 0579 71030, website: www.balchik.bg
Descriere Partener: Municipiul Balchik este situat în partea estică a Câmpiei Dunării și platoul Dobrudzha, care este situat în partea de sud-est a regiunii Dobrich. La nord se învecinează cu municipiul General Toshevo, la est municipalitatea Kavarna, la sud-vest Aksakovo, la vest municipalitatea Dobrich. Municipalitatea Balchik este una dintre cele 14 municipii din țară situate pe litoralul Marii Negre. Partea de coasta a municipiului are o lungime totală de aproximativ 18,5 km, care determina rolul important al turismului pentru economia municipală, care este foarte dezvoltată de-a lungul coastei Marii Negre
Albena, Balchik, Kranevo și în zona stațiunii „Tuzlata“. Litoralul Mării Negre a municipiului Balchik creează baza pentru oraș pentru a deveni un important centru portuar cu un port de iahturi și un cheu de marfă. Suprafața totală a municipiului Balcic este de 524,2 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 11,1% din teritoriul regiunii Dobrich (4719.7 mp).
Populația municipiului Balchik reprezintă 10.76% din populația regiunii Dobrich. Numărul populației este pe locul al treilea între municipalități din regiune, după municipalitatea Dobrich și municipiul Dobrich-sat. Din punct de vedere geografic, majoritatea populației este concentrată în partea de sud-est a municipiului, în principal, în centrul municipal Balchik și Obrochishte.
Resursele naturale din municipiul Balchik sunt extrem de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Conditiile climatice și solurile convenabile sunt premise pentru creșterea unei game diversificate de culture.
Sectorul industrial în municipiu este reprezentat de industria minieră, care include mina de mangan din satul Tsarkva și carierele de calcar, și industria de prelucrare, care face parte din industria alimentară și textilă, prelucrarea metalelor și industria electrică fiind mai puțin dezvoltate .
Turismul este un sector prioritar pentru municipiul Balchik. Municipalitatea are o multime de resurse și tradiții în dezvoltarea turismului maritim. Municipalitatea din Balchik se învecinează cu Marea Neagră. Tipic pentru acest municipiu sunt plajele lungi.
